Ce este dudul alb (Morus alba)?

Dudul alb (Morus alba L.) este o plantă ale cărei frunze au fost folosite de secole în diverse sisteme de medicină tradițională. Cercetările moderne se concentrează în special pe ingredientele sale bioactive, care au potențialul de a... Influența asupra metabolismului carbohidraților și a proceselor metabolice poate lua^[1].

O centrală Ingredientul activ din frunzele de dud este 1-deoxinojirimicina (DNJ).. Acest compus aparține grupului de inhibitori ai α-glucozidazei – substanțe care inhibă enzimele din intestinul subțire care descompun carbohidrații complecși în glucoză.^[2].

Acest mecanism poate încetini conversia carbohidraților în zaharuri, ceea ce poate contribui la o creștere mai uniformă a nivelului de zahăr din sânge după mese.^[3].

Reglarea glicemiei și nivelurile postprandiale de glucoză

O creștere a nivelului de zahăr din sânge apare de obicei după mese bogate în carbohidrați. Amploarea acestei creșteri poate varia în funcție de tipul de alimente consumate și de starea metabolică a individului.

Studiile arată că fluctuațiile pronunțate ale glicemiei – în special creșterile rapide urmate de scăderi rapide – pot fi asociate cu o senzație crescută de foame și un aport energetic crescut mai târziu în cursul zilei.^[4].

În acest context, cercetătorii investighează modul în care creșterea glicemiei poate fi influențată în timpul digestiei. Aici intervin inhibitorii de α-glucozidază, cum ar fi DNJ.

Studiile pe oameni arată că Extractele standardizate din frunze de dud pot reduce semnificativ creșterea postprandială a glicemiei după mesele bogate în carbohidrați.^[3]. Acest lucru permite un nivel mai uniform al zahărului din sânge.

Mecanismul de acțiune al DNJ în metabolismul carbohidraților

În intestinul subțire, carbohidrații complecși sunt descompuși în zaharuri simple de către enzime, care sunt apoi absorbiți în fluxul sanguin.

DNJ inhibă în mod specific aceste enzime, în special α-glucozidazele. Acest lucru încetinește descompunerea carbohidraților, ducând la o absorbție întârziată a glucozei.^[2].

Acest mecanism diferă de multe alte abordări ale reglării glicemiei, deoarece acționează direct în procesul digestiv și nu numai după ce glucoza a fost ingerată.

Prin urmare, articolele de sinteză descriu DNJ ca o abordare bazată pe plante bine studiată pentru influențarea metabolismului postprandial al glucozei.^[4].

Proprietățile antioxidante ale frunzelor de dud

Pe lângă DNJ, frunzele de dud alb conțin o varietate de compuși secundari ai plantelor, inclusiv polifenoli, flavonoide, acid clorogenic și rutină.

Acești compuși sunt studiați în cercetare, în special pentru proprietățile lor antioxidante. Stresul oxidativ este considerat un factor cheie implicat în numeroase procese metabolice.

Analizele arată că Frunze de dud bogate în glicozide flavonolice sunt substanțe care pot contribui la capacitatea antioxidantă a plantei^[5].

Această combinație de proprietăți inhibitoare enzimatice și antioxidante Acest lucru face ca Morus alba să fie o substanță vegetală studiată pe scară largă în contextul sănătății metabolice.

Aplicații tradiționale și cercetări moderne

În În Medicina Tradițională Chineză (MTC), frunzele de dud alb sunt cunoscute sub numele de „Sang Ye”. Folosit timp de secole.

În mod tradițional, acestea au fost folosite, printre altele, pentru a susține diverse procese metabolice. Aceste aplicații istorice sunt din ce în ce mai mult completate astăzi de cercetările nutriționale și farmacologice moderne.

Combinația dintre cunoștințele tradiționale și cercetarea modernă ajută la o mai bună înțelegere a proprietăților biologice ale acestei plante.

Evaluarea stării actuale a cercetării

Cercetările actuale arată că extractele din dudul alb pot influența mai multe mecanisme relevante ale metabolismului:

• Încetinirea digestiei carbohidraților prin inhibarea α-glucozidazei
• Reducerea vârfurilor de glucoză din sânge postprandiale
• potențial de susținere pentru un profil energetic mai stabil după mese
• Efecte antioxidante prin compuși secundari din plante

În același timp, semnificația clinică pe termen lung a acestor efecte rămâne subiectul unor cercetări suplimentare, în special în ceea ce privește dozajul, durata de utilizare și diferențele metabolice individuale.

Surse

[1] Wyatt P și colab. – Metabolismul natural
https://www.nature.com/articles/s42255-021-00383-x

[2] Kimura T. și colab. – Molecule
https://www.mdpi.com/1420-3049/21/2/206

[3] Mudra M. și colab. – Îngrijirea diabetului
https://diabetesjournals.org/care/article/30/5/1272/29959

[4] Zhang Y și colab. – Jurnal de Etnofarmacologie
https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0378874123000119

[5] Katsube T. și colab. – Chimie alimentară
https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0308814605002712