Boli ale sistemului musculo-scheletic „boli reumatice”:
4 grupuri

1. Tulburări degenerative – neinflamatorii (z.B(Osteoartrită deformantă)
2. Boli inflamatorii primare (z.BArtrita reumatoidă, para- &și post-infecțioase
   Artrită, Artrită paraneoplazică)
3. Boli inflamatorii metabolice (secundare)z.B(Gută)
4. Afecțiuni reumatice ale țesuturilor moi, „neinflamatorii”
   (z.BFibromialgia (o boală musculară cronică dureroasă)

Probleme principale:

• Durere (cronică!)
&Restricționarea mobilității &și calitatea vieții
• incapacitate de muncă && Pensionare anticipată

Măsuri non-drog && Ortopedie

A) Nutriție

Relația dintre bolile articulare și nutriție Acestea există deja din vremea lui Hipocrate. Cercetările biochimice din ultimii ani au reușit să identifice mediatorii inflamatori ai bolilor reumatice și Conexiuni cu mâncarea
Indică-l.

Dietă recomandată:

• cu o proporție mare de micronutrienți
• Sănătos (cu specific mediteranean sau asiatic), natural,
  dietă bogată în fibre, cu un procent ridicat de fructe, Legume, (Pește)
  ierburi și nuci, uleiuri de înaltă calitate
• cu prețuri accesibile raportul acido-bazic; v.aReducerea
  • Alimente care epuizează alcalinitatea (zahăr, făină albă, produse industrial)
    Produse alimentare)
  • Substanțe care formează acid, cum ar fi proteinele animale &grăsimi animale, alcool, cafea și nicotină, anumite produse din cereale (z.BPâine albă, pâine crocantă), anumite legume (z.Bvarză de Bruxelles, mazăre, anghinare), anumite tipuri de brânză (z.B. (brânză topită)

B) Exerciții fizice sănătoase

• (Expirarea CO2 = acid carbonic, transpirație, creșterea aportului de oxigen)
  Afectează metabolismul general și procesul de îmbătrânire.
• Sporturi orientate spre anduranță (z.BCiclism, înot, schi fond)

C) Reducerea stresului, echilibru mental && Relaxare ---> Exercițiile de relaxare permit o mai bună gestionare a stresului și a durerii.

D) Micronutrienți importanți în ortopedie &și în bolile reumatice

Vitamina C

• Vitamina C este cel mai eficient antioxidant din plasma sanguină.
• Vitamina C este esențială pentru formarea colagenului.
• Vitamina C Regenerează vitamina E oxidată și astfel protejează membranele lipidice (vezi Niki și colab., 1991)
• Compartimente hidrofile în care vitamina C acționează ca antioxidant:
  • Plasmă celulară
  • plasmă sanguină
  • Lichidul sinovial (lichidul din cavitățile articulațiilor mobile)

Vitamina E

• Antioxidant în membranele celulare (solubilitate lipidică!)
• Captează radicalii de oxigen care dăunează membranei.
• Inhibarea activării NF-kB – o proteină importantă în răspunsul imun și, prin urmare, în procesul inflamator (cf. Miehle, Bad Aibling, Fortschritte der Medizin 115, 1997, p.39-42)
• Reducerea inflamației și efecte analgezice centrale (Influența asupra percepției și procesării durerii) cu o creștere a β-endorfinelor (care sunt cele mai eficiente endorfine în ceea ce privește suprimarea durerii) (cf. Edmonds și colab., Ann of the rheum.Diseases 56, 1997)
• Mobilitate îmbunătățită și bunăstare generală îmbunătățită
• Compartimente lipofile în care vitamina E acționează ca antioxidant: v.aMembrane
• Indicații
  • Inflamator &boli degenerative ale sistemului musculo-scheletic
  • Artrita reumatoidă &Spondilita anchilozantă (inflamația coloanei vertebrale) cu reacții imune patologice la nivelul articulației
  • Osteoartrita activată, sindroame spinale, boala Dupuytren (boală a țesutului conjunctiv al palmei)
  • Economii la medicamente precum medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) && Corticoizi (cum ar fi cortizonul)
  • Reducerea efectelor secundare (42 de pacienți cu poliartrită cronică au fost tratați într-un studiu cu durata de 3 săptămâni, cu pacienți internați, fie cu 1600 I.E.
    S-au administrat vitamina E sau 50 mg de diclofenac (un AINS) pe zi. Ambele grupuri de tratament au prezentat îmbunătățiri comparabile, foarte semnificative, ale aspectelor reumatologice, cum ar fi forța de strângere, redoare matinală, durerea, timpul de mers și indicii articulației Ritchie. Rezultatele nu au fost separabile statistic (KOLARZ și colab., 1990).
  • Consum crescut de vitamina E la persoanele care suferă de reumatism
  • Concentrații reduse de vitamina E în lichidul sinovial al pacienților inflamați
    articulații
  • Dozaj tipic: până la 2x600 mg vitamina E/zi și mai mult!

Acizi grași Omega-3

• au efecte antiinflamatorii --> Acizii grași omega-3 sunt antagoniști ai acidului arahidonic proinflamator (acidul gras omega-6, v.a(conținut în carne)
• reduce descompunerea colagenului --&Acestea inhibă formarea substanțelor mesagere.
  care provoacă degradarea colagenului (TNFα + Interleukina-1α/-β)
• Acizii grași Omega-3 și Omega-6…
  • nu pot fi convertite una în alta
  • concurează pentru aceleași căi enzimatice
  • Se inhibă reciproc
  • Doză recomandată: Omega 3 și Omega 6 într-un raport de 1:5
• Acești acizi grași omega au efect antiinflamator:
  • Acid γ-linolenic (acid gras Omega-6, u.a(conținut în uleiul de semințe de cânepă sau în uleiul de luminiță de seară și coacăze negre): deplasează acidul arahidonic din ciclooxigenază/membrana celulară, crește PGE1 (Prostaglandinele din grupele 1 și 3 au efecte antiinflamatorii, în timp ce cele din grupa 2 au un efect proinflamator.) și (cantități mici) acid eicosapentaenoic (EPA)
  • acid alfa-linolenic (Acid gras Omega-3, u.a(conținut în uleiul de semințe de cânepă): acționează ca o lipidă structurală neuronală, crește PGE3 (efect antiinflamator)
  • Uleiuri de pește/alge (conțin EPA și DHA, EPA fiind relevant pentru procesele inflamatorii) i.d.R(prezent doar în concentrație mare în uleiul de pește):
    Acestea deplasează acidul arahidonic din pereții celulari, cresc PGE3 (v.a.EPA (datorită similarității structurale cu acidul arahidonic) previne producerea de eicosanoizi && formarea mediatorilor inflamatori

PGE2 din acidul arahidonic

• Acidul arahidonic este încorporat în proporție de 90% în membranele celulare după ingerare.
• Acidul arahidonic servește ca precursor al prostaglandinei 2 (PGE2).
• PGE 2 …
  • Promovează activitatea inflamatorie locală în articulație
  • inhibă sistemic proliferarea limfocitelor
  • declanșează durerea
  • poate fi blocat de: AINS/inhibitori COX, vitamina E, histidină,
    Acid γ-linolenic/Acid dihomo-γ-linolenic

PGE 1 &PGE3 mai scăzut Activitatea inflamatorie

• PGE 1 din acidul γ-linolenic
• PGE 3 din acizi grași omega-3 cu lanț lung (acid eicosapentaenoic (EPA)) &și acid docosahexaenoic (DHA)

Micronutrienții cartilajului: 4 elemente constitutive ale cartilajului

1. Hidrolizat de colagen
   Colagenul, ca proteină structurală, formează substanța de susținere a cartilajului.

• Prolina/glicina (conținute în hidrolizatul de colagen) sunt proteine ​​importante pentru formarea colagenului.
• poate economisi la analgezice
• susține ameliorarea simptomelor

• Studiu crossover (Sursa: Adam M. Therapiewoche 1991;41:2456-61.): Reducerea durerii și a utilizării analgezicelor ≥50%
• • Durată: 2 luni hidrolizat de colagen + 2 luni pauză + 2 luni placebo, n= 52
  • Dozaj: 3-4 grame/zi
  • Concluzie:
    • Cel/Cea/Cei/Cele jumătate dintre paciențiCei care au luat hidrolizat de colagen au raportat o reducere cu 50% a durerii.
    • 69,2% dintre pacienții tratați cu hidrolizat de colagen au reușit să Reduceți consumul de analgezice la jumătate

2. Glucozamină și sulfat de condroitină

• susține metabolismul cartilajului, sunt elemente constitutive ale celulelor cartilajului pentru formarea
  componentele cartilajului și lichidul sinovial
• poate fi administrat pe lângă analgezice și pentru a economisi bani
  această contribuție
• susține ameliorarea simptomelor (Durere, rigiditate articulară, dificultăți la mers și la desfășurarea activităților zilnice)
• Recomandarea EULAR (Liga Europeană Împotriva Reumatismului) 2003: Glucozamina și sulfatul de condroitină au fost evaluate cu nivelul de evidență (cel mai înalt) 1A.h.Există studii care îndeplinesc cel mai înalt nivel de validitate științifică; acestea se numără printre cele mai importante 10 recomandări.
• Indicație: osteoartrita ușoară până la moderată
• Efect: Inhibarea progresiei gonartrozei primare, modificare structurală
  (Degradarea cartilajului este oprită), ameliorarea simptomelor. (conform WOMAC, „Indicele de osteoartrită al universităților Western Ontario și McMaster” este un chestionar de autoevaluare și servește la evaluarea celor mai importante și relevante consecințe ale osteoartritei în viața de zi cu zi)
• Reacții adverse posibile: căderea părului, amețeli, tulburări de vedere, scăderea tensiunii arteriale, leșin (Sursa: Jordan KM, Arden NK, Doherty M, et al. Recomandările EULAR 2003: o abordare bazată pe dovezi pentru gestionarea osteoartritei genunchiului. Ann Rheum Dis 2003;62:1145-55)
• Combinația de glucozamină și sulfat de condroitină este mai eficientă decât substanța administrată singură.

--&Îmbunătățire cu 20% a scorului durerii WOMAC (valoarea inițială față de 24 de săptămâni)
(Sursa: Intervenție cu glucozamină/condroitină; Clegg DO și colab., New England Journal Med 2006; 354(8):795-808)

3. Acid hialuronic

• Caracteristici
  • capacitate pronunțată de a lega apa
  • vâscos = gelatinos
• Determinați proprietățile
  • a umorii apoase (ochi)
  • lichidul limfatic
  • lichidul sinovial
• Îmbunătățește calitatea cartilajului (efectul pe termen lung este neclar)
• Indicație: Durere asociată cu modificări articulare degenerative
• Dozaj: 3-5 ori intra/para-articulară la intervale de 1 săptămână – sau subcutanat sau oral este
  este, de asemenea, posibil
• Reacții adverse posibile: durere, senzație de căldură, umflare (rare)
• Studii:
  • Acid hialuronic administrat oral la cai cu TOC (osteocondroză disecantă); Sursa: Bergin BJ, et al. Equine Vet J 2006;38(4):375-8
  • Acid hialuronic 50 mg administrat oral, studiu pe oameni, studiu dublu-orb controlat cu placebo (Sursa: Ubia A. NutraCos 2007; iulie/august: 21-2) à creșterea scorului „Dureri corporale” cu 11,2 (valoare punctuală) corespunde unei reducere semnificativă a durerii cu 33% (p.)<0,05); n = 20

Aminoacizi în ortopedie

Aminoacizii sunt importanți în ortopedie pentru…

• Structura structurilor hialine (cartilajul hialin este o formă de țesut cartilaginos care este v.a.situat în cartilajul articular) al sistemului musculo-scheletic
• Reglarea osoasă &metabolismul cartilajului („protector al cartilajului”)
• În plus, un efect direct asupra inflamației &și durere

Exemple de aminoacizi importanți

• Histidină
  • Inhibă formarea complexelor imune patogene (niveluri scăzute de histidină în artrita reumatoidă!)
  • Prostaglandina afectează metabolismul? (inhibă sinteza PGE2)
• Triptofan
  • Îmbunătățește mobilitatea, distanța de mers pe jos, durerea
• Metionină/S-Adenosil-Metionină (SAM)
  • Influențează eliberarea mediatorilor inflamatori
  • Implicat în sinteza glutationului (după conversia în cisteină)

Enzime în ortopedie = Mecanisme de acțiune ale proteazelor

• Proteazele descompun proteinele
• Au activitate antiinflamatorie
• Reduce citokinele proinflamatorii (IL-1β, TNF-α) și moleculele de adeziune, cum ar fi z.BCD44 (moleculele de adeziune sunt proteine ​​de pe suprafața celulelor care mediază legarea unei celule de alta; în inflamație, numeroase celule migrează în zona inflamată prin intermediul moleculelor de adeziune)
• Suport pentru enzimele antioxidante (superoxid dismutază (SOD), catalaze, glutation peroxidază)
• Efect imunomodulator
• Distrugerea complexelor imune (complexele imune constând din anticorpi/antigene sunt dificil de descompus de către fagocite și de pătruns în țesutul înconjurător prin fluxul sanguin, unde declanșează procese inflamatorii)
• Efect analgezic (indirect prin descompunerea mediatorilor durerii, cum ar fi kininele) &și prostaglandine, precum și direct prin acțiunea asupra senzorului de recepție a durerii (nociceptor)
• Descompunerea fragmentelor celulare în procesele articulare degenerative
• Efect antiedematos

Mecanismele de acțiune ale proteazelor în ortopedie

Alți micronutrienți pentru metabolismul osos și cartilajului

• Vitamine din complexul B
  • Vitamina B6: Cofactor al enzimei care leagă încrucișat colagenul
  • Influență pozitivă asupra simptomelor prin vitamina B12, acid folic (vitamina B9), nicotinamidă (vitamina B3)
• bor
  • Antiinflamator, pentru dezvoltarea oaselor, metabolismul hormonilor steroizi
  • Un supliment de bor, datorită proprietăților sale antiinflamatorii, duce la o ameliorare subiectivă a osteoartritei activate. Borul își exercită efectul prin reducerea ROS (speciilor reactive de oxigen) și a... Inhibarea ciclooxigenazei (COX II) și a lipoxigenazei (LOX), care sunt mediatori în cascada inflamatorie. Există o incidență a osteoartritei în țările cu soluri deficitare în bor de 20 până la 70% (Jamaica, Mauritius). Țările cu soluri bogate în bor prezintă o incidență de doar 0 până la 10% (Israel).
• Vitamina D
  • Este esențial pentru absorbția calciului din intestin, precum și pentru încorporarea calciului în oase.
• Vitamina K
  • Susține metabolismul osos prin formarea de osteocalcină. Osteocalcina este o proteină care leagă calciul osos.
  • Vitamina K2 (MK-7) inhibă ciclooxigenaza-2 (o enzimă care oxidează acidul arahidonic în PGE2) într-un mod dependent de doză, inhibând astfel sinteza PGE2 (prostaglandinele din grupa 2 sunt proinflamatoare).

Modele de boli în ortopedie &și în bolile reumatice

A) Osteoartrita

• Cea mai frecventă boală a sistemului musculo-scheletic &și țesut conjunctiv: Afectează aproximativ 80% din &Persoane de 60 de ani!
• Dezechilibrul dintre sarcină și reziliență
• &Cauze posibile:
  • Predispoziție genetică (z.BTulburări de sinteză a proteinelor cu încorporarea cisteinei în loc de arginină
  • Încărcare incorectă && Leziuni/Operații &Suprasarcină, exces de greutate
  • Lipsa de exerciții fizice &Posturi de protecție, sex (mai frecvent femei), vârstă
  • Inflamaţie
  • Tulburări metabolice (z.BHiperuricemie, osteoporoză, hipertiroidism, acidoză)
  • Deficiențe cronice de micronutrienți
• Patogeneză:
  • Leziuni ale cartilajului articular („cartilaj hialin”, suspensie- &și funcție de amortizor), v.aîn zonele de stres, cu degradarea proteoglicanilor (componente importante ale țesutului cartilajului)
  • Schimbarea substanței de bază cu demascare &&; Separarea fibrelor de colagen și rugozitatea suprafeței && Creșterea rezistenței la frecare
  • Deformarea cartilajului &și structuri osoase
  • distrugerea completă a cartilajului &remodelare osoasă reactivă în zonele marginale (osul sclerotic ca „suprafață articulară”) &și defecte osoase)
  • durere
  • Reducerea musculară (protecția musculară a articulației!)
  • Scăderea forței
  • Restricționarea mobilității până la și inclusiv rigiditatea
• Simptome ale osteoartritei:
  • Dureri
  • Rigiditatea articulară
  • Mobilitate limitată
  • Incertitudine și instabilitate
  • Umflarea articulațiilor
  • Zgomote articulare

Micronutrienți și dozaj tipic pentru osteoartrită:

• Sulfat de glucozamină: aprox. 15-20 mg/kg greutate corporală pe zi; d.h600-2000 mg pe zi, împărțite în 3 doze (~ 3 x 500 mg/zi)
• Sulfat de condroitină: 400-1200 mg/zi (z.B(3 x 400 mg/zi)
• Metilsulfonilmetan (MSM): 2 x 2 capsule a câte 500 mg fiecare
• Metionină/SAM: 400-1200 mg
• Niacinamidă (vitamina B3): 500-3000 mg (z.B(3 x 500 mg/zi)
• Vitamina K2 MK7: 100-200 µg (are efecte analgezice și antiinflamatorii; implicată în sinteza osteocalcinei (o proteină importantă pentru formarea oaselor))
• Acizi grași Omega 3: 2000-3000 mg pe zi; important: conținut ridicat de EPA (v.a(Acesta este cazul uleiurilor de pește)
• Hidrolizat de colagen: 2,5 grame până la 10 grame
• Vitamina C: 500-2000 mg (inițial și perfuzii cu 7,5-15 g, 1.(de 2 ori pe săptămână): Antioxidant, sistem imunitar
• Vitamina E: 200-1000 I.Epe zi; antioxidant, Energie- &Metabolismul proteinelor, țesutul conjunctiv, oasele
• Vitamina D3: 5000-20.000 I.Ezilnic; oase &și dinți (osteoporoză!)
• Acid folic: 0,4-5 mg
• Aport adecvat de proteine ​​(0,8 grame per kg de greutate corporală)
• Vitamina B12: 50-1000 mcg
• Vitamina B6: 5-50 mg; în special pentru durere (analgezic, antiinflamator)
• Calciu: 600-1000 mg (z.BCitrat de calciu); cea mai importantă componentă minerală a
  oase
• Bor: 6-9 mg – simptome artritice: Suplimentarea cu bor duce la o ameliorare subiectivă a osteoartritei activate datorită proprietăților sale antiinflamatorii. Borul își exercită efectul prin reducerea ROS (speciilor reactive de oxigen) și a Inhibarea ciclooxigenazei (COX II) și a lipoxigenazei (LOX), care sunt mediatori în cascada inflamatorie. Există o incidență a osteoartritei în țările cu soluri deficitare în bor de 20 până la 70% (Jamaica, Mauritius). Țările cu soluri bogate în bor prezintă o incidență de doar 0 până la 10% (Israel).

B) Artrita reumatoidă

• Cea mai frecventă boală inflamatorie primară a sistemului musculo-scheletic &ţesut conjunctiv
• Reacție autoimună cu origine neclară a unei reacții inflamatorii distructive
  împotriva structurilor proprii ale corpului (țesutul conjunctiv)
• Procesul imunologic duce la
  • Stimularea B- &și limfocite T
  • Eliberarea acidului arahidonic &și oxidarea lor Eicosanoizi
  • Inflamația articulară (modulată de prostaglandine)
• Consecințe:
  • durere &și restricții de mișcare
  • Reducerea calității vieții
  • Incapacitate de muncă și pensionare anticipată (după 5 ani de boală, ~50% dintre pacienți sunt incapabili să muncească!)
  • Susceptibilitate la infecții indusă de medicamente
  • Complicații gastrointestinale cauzate de medicamente (reduc speranța de viață cu aproximativ 7 ani)

• Terapia artritei reumatoide / Reumatismul „remedii naturale”
  • O dietă sănătoasă (lacto-vegetariană = alimente pe bază de plante + produse lactate și ouă), uneori doar o dietă vegană are succes
  • Mișcare, relaxare
  • Măsuri fizice
    • Activ, z.BÎntărirea mușchilor
    • Pasiv, z.BTerapie clasică prin masaj, electroterapie
  • căldură &și rece (z.BPernă de secară, sac de fân, baie pentru reumatism)
  • Acid γ-linolenic (GLA) 150-600 mg, de exemplu conținut în uleiul de semințe de cânepă
  • Acizii boswellici din tămâie inhibă lipoxigenaza (o enzimă care oxidează acizii grași nesaturați în prezența oxigenului) și, prin urmare, au un efect inhibitor asupra leucotrienelor (substanțe mesager proinflamatorii eliberate de celulele imune).
• Doze tipice:
  • Acizi grași Omega 3 (v.a.EPA (conținut în cantități mai mari în uleiul de pește): 2000-6000 mg, transformat prin metabolism în prostaglandină E1 antiinflamatoare
  • Vitamina A și β-caroten: 0,3 mg, inhibă conversia acidului arahidonic în mediatori inflamatori
  • Vitamina C (importantă: biodisponibilitate ridicată datorită moleculelor transportoare lipozomale): 160 mg cu sistemul Qidosha Bio+, altfel 500-2000 mg (inițial și perfuzii cu 7,5-15 g, de 1,2 ori pe săptămână); antioxidant cu proprietăți antiinflamatorii &și ameliorarea durerii
  • Vitamina E: aprox. 1200 I.E., antioxidant liposolubil, inhibă sinteza eicosanoidelor (inhibarea activității 5-hidroxi lipogenazei și astfel inhibarea sintezei prostaglandinei proinflamatorii PGE2 și a leucotrienelor), efect analgezic central
  • Vitamina D: 10.000-20.000 I.E. (d.h10-20 picături la 1000 I.E.), posibil chiar semnificativ mai mare (a se vedea Protocolul de la Coimbra)
  • Vitamina B12: 1.000 mcg
  • Vitamina B6: 50 mg, benefică în special pentru durere, cu efecte analgezice (calmante a durerii) și antiinflamatorii.
  • Seleniu: 100-300 mcg, antioxidant, adesea deficitar în artrită
  • Zinc: 10-100 mg, îmbunătățește tensiunea țesuturilor, reduce inflamația, accelerează vindecarea rănilor
  • Enzime proteolitice (descompunerea proteinelor de către peptidaze), cum ar fi papaina și broelaina: analgezice (efect direct asupra nociceptorului), efecte antiinflamatorii și decongestionante
  • Bor: 6-9 mg; borul își exercită efectele prin reducerea ROS (specii reactive de oxigen) și inhibarea ciclooxigenazei (COX II) și lipoxigenazei (LOX), care sunt mediatori în cascada inflamatorie. Acestea provoacă umflarea articulațiilor, mobilitate articulară redusă și alte simptome artritice.
  • Magneziu: 150-300 mg; aportul de magneziu se corelează pozitiv cu densitatea osoasă; terapia pe termen lung cu IPP (inhibitori ai pompei de protoni/„blocante ale acidului”) crește riscul de deficit de magneziu, infecție cu Clostridium difficile și fracturi osteoporotice. Epidemiologii americani, conduși de Benjamin Lazarus de la Universitatea din Baltimore, au demonstrat acum că boala renală cronică este observată mai frecvent și la pacienții cu utilizare pe termen lung de IPP (JAMA Intern Med 2016, online 11 ianuarie).
  • Cupru: 1-2 mg
  • Mangan: 2-20 mg
  • Acid folic (sub formă de folat): 0,4-5 mg
  • Aport adecvat de proteine: 0,8 g per kg de greutate corporală
  • Calciu: 600-1000 mg (z.BCitrat de calciu), calciu ca fiind cel mai important component mineral al oaselor
  • Resveratrol: 500 mg

C) Osteoporoza

• Tipul 1: Osteoporoză postmenopauză
  Deficit de hormoni sexuali (estrogen, testosteron): Resorbție osoasă (osteoclastele, a căror activitate este controlată hormonal, descompun țesutul osos și creează noi fragmente osoase). u.aCalciul eliberat în fluxul sanguin &Formarea osoasă, rezultând o rată crescută a fracturilor
• Tipul 2: Osteoporoză senilă
  Reducerea formării osoase și scăderea producției de vitamina D3. Aceasta duce la pierderea osului cortical (stratul osos exterior) și trabecular (partea interioară a osului), cu un risc crescut de fracturi ale șoldului, oaselor lungi și vertebrelor.
• Tipul 3: Osteoporoză secundară:
  Pierdere osoasă crescută din cauza medicației (z.B. glucocorticoizi) sau alte cauze (z.B.Malnutriție/deficiență de micronutrienți

Os normal:

Oase cu osteoporoză:

• Risc crescut de osteoporoză în:
  • aluminiu (z.Bîn medicamente pentru neutralizarea acidului gastric (așa-numitele „antiacide”), cum ar fi Maaloxan sau Masigel)
  • Inhibitorii pompei de protoni (IPP)
  • Medicamente pentru tratamentul crizelor epileptice (așa-numitele „anticonvulsivante”), cum ar fi fenobarbitalul, fenitoina
  • Medicamente citotoxice
  • Glucocorticosteroizi și adrenocorticotropină (pierdere osoasă de până la 10% în primul an de terapie) (Sursa: Homic, Cochrane Library 2004, 5 studii clinice randomizate controlate)
  • Imunosupresoare
  • litiu
  • Utilizarea pe termen lung a heparinei (anticoagulant)
  • Suprafiziologic (d.h(Doze de tiroxină care depășesc nevoile organismului)
  • Utilizarea tamoxifenului (modulator al receptorilor de estrogen) în premenopauză
  • Nutriție parenterală totală (NPT)
  • Inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS) (antidepresive care blochează transportorii de serotonină și, prin urmare, cresc concentrația de serotonină în lichidul cerebral): Bărbații care utilizează ISRS au o densitate minerală osoasă semnificativ mai mică la nivelul șoldului și vertebrelor lombare (într-un interval comparabil cu cel observat în cazul utilizării cronice de cortizon) decât grupul de control (acest lucru nu se aplică altor antidepresive) (Sursa: Analiză transversală a 5995 de bărbați (Studiu privind fracturile osteoporotice la bărbați) Haney EM și colab. Asocierea densității minerale osoase scăzute cu utilizarea inhibitorilor selectivi ai recaptării serotoninei de către bărbații vârstnici; Arch Intern Med 2007; 167: 1246-1251. Cauley JA și colab.; Factori asociați cu densitatea minerală osoasă a coloanei vertebrale lombare și a femurului proximal la bărbații vârstnici. Osteoporos Int 2005; 16: 1526-1537)
  • Continuu ridicat Aportul de vitamina A din &1,5 mg/zi (aproximativ 5.000 I.E.), v.aall-trans-retinolul crește riscul de fracturi de șold osteoporoticeAcest lucru nu se aplică beta-carotenului. (Sursa: Nurses Health Study, JAMA 287, 2002, 47-54, 102-103)
  • Aportul de vitamina E, beta-caroten și seleniu prezintă o corelație inversă semnificativă cu riscul de fractură.
  • fumători (2564 participanți; hang J; Aportul de antioxidanți și riscul de fractură de șold osteoporotică în Utah: Un efect modificat de fumat; Am J Epidemiol; 2006; 163; 9-17)

Prevenția primară în premenopauză

• Nutriţie: B. bogat în calciu (produse lactate), sărac în fosfați (cola, cârnați, carne), nu prea bogat în proteine
• Expunerea la soare: Sinteza vitaminei D în piele (posibilă doar din mai până în septembrie la latitudinile noastre, altfel este necesară suplimentarea)
• Evitați/reduceți stimulentele: Nicotină, alcool
• Circulaţie: Sport, activități de agrement, grădinărit, fitness, antrenament de forță
• Niveluri plasmatice crescute ale aminoacidului homocisteină (hiperhomocisteinemie) Nivelurile de homocisteină reprezintă un factor de risc semnificativ pentru osteoporoză. Trebuie luată în considerare scăderea nivelului de homocisteină cu ajutorul vitaminelor B6, B12 și acid folic (vitamina B9). (Sursa: Van Meurs; 2406 pacienți; Studiul Rotterdam, Studiul Longitudinal privind Îmbătrânirea Amsterdam 2004, studii de cohortă prospective, bazate pe populație)
• La Vitamina B12-concentrații de &Sub 148 pmol, bărbații au o densitate osoasă semnificativ mai mică la nivelul șoldului, iar femeile au o densitate osoasă semnificativ mai mică la nivelul coloanei vertebrale. (Sursa: Tucker KL și colab.); 2005: Inhibarea activității osteoblastelor în cazul deficitului de vitamina B12)
• Seniori, căderile, au semnificativ mai mici Nivelurile de acid folic. Un nivel ridicat de acid folic în ser se dovedește a fi singurul factor de protecție pentru reducerea riscului de căderi.
  Pentru fiecare creștere a concentrației de acid folic în nanogram/ml, riscul de căderi scade cu 19%.
  (Sursa: Hahar D și colab.; Starea nutrițională în raport cu echilibrul și căderile la vârstnici; O privire preliminară asupra folatului seric; Ann Nutr Metab 2009; 6; 59-66)

Calciul și osteoporoza

• Dozare: Doză zilnică totală de 1000 mg, inclusiv alimente (alimentele „normale” oferă 650-900 mg)
• Absorbție: 30-35%; absorbție deosebit de slabă în cazurile de anaciditate (nivel scăzut de acid gastric ca urmare a utilizării inhibitorilor pompei de protoni); citrații, gluconații și lactații de calciu sunt mai bine absorbiți.
• Excreție: aprox. 300-350 mg pe zi
• Suplimentare cu calciu: Mortalitatea cardiovasculară crește odată cu un aport regulat foarte ridicat de calciu (Sursa: Dtsch Arztebl 2013; 110(13): A-614/B-546/C-546)

Vitamina D și osteoporoza

• Crește absorbția calciului și stabilizează homeostazia calciului.
• Menține densitatea osoasă
• Afectează funcția neuromusculară
• Dozare: 000-10.000 I.E. Vitamina D3 / zi (în funcție de oglindă)
• Soare – producție endogenă posibilă până la 20.000 I.E./zi; Condiție prealabilă: expunere la soare fără protecție solară

Vitamina C și osteoporoza

• Crește densitatea osoasă
• Esențial pentru sinteza colagenului și a matricei osoase
• Chiar și o mică deficiență duce la pierderea osoasă.
• Într-un studiu de cohortă efectuat pe 994 de femei în vârstă, aportul suplimentar prin alimente a crescut 500 mg vitamina C cel/cea/cei/cele densitatea osoasă Semnificativ (stimulează formarea procolagenului și sinteza colagenului ca precursor al matricei osoase). Vitamina C acționează sinergic cu estrogenul. (Sursa: D.JMorton, San Diego, a 29-a reuniune a Societății Americane de Cercetare a Oaselor și Mineralelor; 15.10.1997)
• Dozare: 2-4 x 500-1000 mg/zi; cu vitamina C lipozomală cu biodisponibilitate ridicată, 180-240 mg/zi sunt suficiente.

Magneziul și osteoporoza

• Activează enzimele sintezei osoase
• Parteneri ai calciului (deficitul de magneziu duce la deficit de calciu)
• Deficiența este frecventă în osteoporoză
• Dozare: 300-1.200 mg/zi

Borul și osteoporoza

• Acidul boric acționează ca donor de grupare hidroxil în hidroxilarea 25-hidroxicolecalciferolului la 1,25-dihidroxicolecalciferol (d.hforma activă reală a vitaminei D3) în rinichi.
• Bor prezintă Sinergic cu vitamina D, inhibă descompunerea proteinelor
• bor reduce excreția de calciu prin urină
• Borul poate preveni osteoporoza; în cazurile de deficit de magneziu, borul înlocuiește magneziul acestuia.
  Funcție, prin care concentrația de bor din țesutul osos este crescută.
• Borul are un efect pozitiv asupra metabolismului hormonilor steroizi ca donator de grupări hidroxil. Astfel Crește nivelurile serice de 17-β-estradiol și testosteron la femei, sporind astfel eficacitatea estrogenului..(Sursa: Journal of Dental Sciences Volumul 11, Numărul 3, septembrie 2016, paginile 331-337; Efectul borului asupra pierderii osoase alveolare la șobolanii cu osteoporoză; Concluzie: În limitele acestui studiu, concluzionăm că acidul boric poate reduce pierderea osoasă alveolară la un model de șobolan cu parodontită și osteoporoză.)

Siliciu/Silice și Osteoporoză

• În urmă cu mai bine de 30 de ani, primul raport despre efectele pozitive ale siliciului asupra oaselor și diverse alte țesuturi. De atunci, au fost publicate numeroase studii pe această temă. (Surse: Carlisle EM. Siliciul: un posibil factor în calcificarea osoasă. Science 1970; 167: 279–80. Schwarz K, Milne DB. Efectele de promovare a creșterii siliciului la șobolani. Nature 1972; 239: 333–4.)

Arginină && Lizină și osteoporoză

Rolul argininei și lizinei în metabolismul osos (u.a(și pentru a accelera vindecarea fracturilor)

* Osteocalcină (Sinonim: "bunul γ-conține acid carboxilglutamic p.„roșu” sau: „BGP”, cel/cea/cei/cele
Genă: BGLAP) este un hormon peptidic. Este produs în os de către osteoblaste și în dinți.
Este format de odontoblaste și se leagă de hidroxiapatită și calciu.

Vitamina K și osteoporoza

• Vitamina K &Calciul duce la o creștere a densității osoase a oaselor coloanei vertebrale. (așa-numitul os vertebral); Sinergism între vitamina K + calciu + vitamina D3
• Vitamina K este o coenzimă a γ-glutamil carboxilazei dependente de vitamina K: controlează conversiile în diferite proteine, cum ar fi z.Bîn osteocalcină (se leagă de calciul osos) și proteina Gla a matricei (inhibă încorporarea calciului în peretele arterial). Această carboxilare este importantă pentru funcția proteinelor, deoarece le face Capacitatea de legare a calciului și legarea acestuia de fosfolipide permite.
• Vitamina K2 (dar nu vitamina K1) inhibă, de asemenea, activitatea osteoclastelor: la femeile aflate la postmenopauză, vitamina K2 (45 mg) crește masa osoasă și grosimea colului femural în comparație cu placebo. Rezistența osului șoldului nu se modifică în cazul administrării vitaminei K2, dar scade semnificativ în cazul administrării placebo (măsurată prin DXA). (Sursa: Studiu randomizat, controlat cu placebo; 325 de participanți pe parcursul a 3 ani; Knapen MH și colab.; Suplimentarea cu vitamina K2 îmbunătățește geometria osului șoldului și indicii de rezistență osoasă la femeile aflate la postmenopauză; Osteoporosis Int 2007; 18; 963-972)

Fitoestrogenii și osteoporoza

• Compuși secundari ai plantelor (structural similari cu estrogenul)
• a. Izoflavone, lignani
• Întâmpla z.Bîn soia, semințe oleaginoase sau cereale integrale
• Societățile în care soia este consumată în mod regulat au:
  • Rate mai mici de cancer mamar și ovarian
  • Mai puține sindroame de menopauză (&<25% față de 80%)
  • Mai puține boli cardiovasculare
  • Mai puțină osteoporoză
• Prin acordare Izoflavone (84 sau 126 mg) apare un efect liniar semnificativ.
  Îmbunătățirea densității osoase la nivelul coloanei lombare și al colului femural comparativ cu placebo. (Sursa: Studiu randomizat, controlat cu placebo, cu studiu simplu orb; 90 de participanți pe parcursul a 6 luni; Ye YB și colab.)Izoflavonele din soia atenuează pierderea osoasă la femeile chineze aflate în postmenopauză precoce: un studiu randomizat, controlat cu placebo, cu un singur orb; Eur J Nutr 2006; 45; 327-334)
• Dozaj tipic: Izoflavone (inclusiv genisteină): aprox. 50 mg/zi (z.B100 g tofu, 100 g germeni de soia)